Anul acesta a început cu mai puțină motivație pentru sport și mai multă îngrijorare pentru aerul pe care-l respirăm.
Chiar dacă faci o alergare ușoară, un antrenament mai intens sau decizi că vrei să ieși cu bicicleta, articolul acesta te va ajuta să descoperi cât de periculos este să faci asta în timpul iernii.
Dacă, uneori, lucrurile stau mai bine în zonele montane, în orașele mari și în alte zone cu centrale electrice, centre industriale sau doar o mulțime de mașini, nivelul crescut de poluanți în aer poate deveni un real pericol pentru sănătate.
Poluarea a devenit una dintre cele mai mari probleme din ultimul timp. Iar ceața tot mai deasă și densă nu ne ajută mai deloc.
Ceața este un fenomen normal pentru această perioadă, când umiditatea ajunge la punctul de saturație și se formează condensul.
Dar când ceața devine smog, atunci este cu totul altă discuție. În funcție de compoziția poluării aerului, ai tot felul de lucruri care trebuie să te preocupe – monoxid de carbon, hidrocarburi arse, ozon și oxizi de azot.
Tipuri de gaze poluante și explicația lor
Particulele PM10 și PM2,5
Acest tip de particule provin din praful de pe stradă, noxele de la centrale termice şi industriale, combustia de orice fel, trafic sau şantiere neprotejate.
De regulă, aceste pulberi conţin şi substanţe active, care generează un proces de îmbolnăvire a plămânilor similar celui cauzat de fumat sau de îmbătrânire.
Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri (adică PM10), care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.
Pulberile din categoria PM2.5 pătrund adânc în plămâni, sunt greu de îndepărtat şi provoacă o reacţie a sistemului imunitar.
Monoxidul de carbon se difuzează în sângele tău prin plămâni și are un efect dăunator asupra capacității sângelui de a transporta oxigenul folosind globulele roșii.
Pe măsură ce monoxidul de carbon din sânge crește, nici performanțele tale sportive nu mai sunt așa cum te-ai aștepta. Asta înseamnă un singur lucru, un antrenament ineficient, dăunător pentru organismul tău.
După expunerea de câteva zile, majoritatea simptomelor apărute de aceste toxine scad sau dispar, ceea ce face ca unii oameni să creadă că acum pot face față aerului poluat și nu este o problemă.
Pe măsură ce Soarele răsare și este mult mai puternic, concentrația de ozon crește. Reacțiile chimice între ozon și stratul de compuși toxici eliberați din gazele de eșapament, gazele poluante industriale sau particulele fine de praf fac ca tot smog-ul să fie un strat de aer dăunător pentru căile respiratorii, deoarece aceste tind să se etanșeze sub efectul dăunător, ceea ce duce la sentimentul de sufocare.
Cel mai bun antrenament în aceste condiții este cel indoor. Dacă este absolut necesar să ieși afară și să alergi, cel mai bine este să faci asta chiar înainte de răsărit.
După apusul soarelui nu se mai poate forma ozon, astfel încât concentrația scade până dimineață.
Smog-ul nu îți poate face nimic bun; toate efectele asupra corpului tău sunt doar negative.
Smog-ul apare doar în câteva zile pe an. De dragul câtorva zile libere de alergare în aer liber, de ce să-ți asumi un risc evitat?
Antrenează-te indoor în acele zile. Gândește-te când, unde și cum să alergi.
Încearcă să iei vitamina E și vitamina C; ele sunt cunoscute pentru faptul că reduc impactul oxidant al unora dintre substanțele chimice din smog.
Nu în ultimul rând, dacă este absolut necesar, folosește o mască de protecție, dar trebuie să știi că asta îți va îngreuna respirația.
Dacă vrei să știi exact cât de poluat este aerul de afară, poți folosi câteva tool-uri care măsoară calitatea aerului, cum ar fi airly.eu sau aqicn.org
