Dacă nu ai auzit până acum de turele de anduranță de ciclism și ce înseamnă să faci peste 1000km în aproape 90 de ore, îți spunem noi cine este Randonneurs România.
Randonneurs România este organizația națională, care administrează și coordonează activitatea de organizare a brevetelor în ciclismul de anduranţă în România, sub regulile și licenta Audax Club Parisien (ACP) și Randonneurs Mondiaux (RM).
Cine este Randonneurs România, cine este Iulian Ene, omul din spatele acestui proiect și ce înseamnă turele de anduranță în ciclism, aflați în articolul următor.
1. Salutare, Iulian! Cum a ajuns Randonneurs în România?
Salutare, Trisport și cititorilor interesați de sport și mișcare, în general!
Povestea mea legată de sport a început exact cu 10 ani în urmă, prin Septembrie 2009. Atunci am redescoperit pasiunea de a merge cu bicicleta pe care o mai avusesem în copilărie până la intrarea la facultate.
Începând din toamna lui 2011, alături de Adevărații VeloPrieteni și pentru membrii acestui grup, am organizat peste 500 de evenimente de o zi, de două zile, de o săptămână și chiar de două săptămâni, atât în România, cât și prin mai multe țări din Europa, în special pe rutele special dedicate cicloturismului, Eurovelo.
Personal, în toți acești ani, am adunat peste 130.000 de km.
În anul 2014, am aflat de la un prieten de existența unei ramuri aparte a ciclismului, o ramură despre care am descoperit că este mai veche decât ciclismul profesionist, respectiv ciclismul de anduranță, cunoscută în lume sub denumirea de randonnee.
Am identificat că aveau loc și în România astfel de evenimente, denumite brevete, în special în zona de vest a țării.
Așadar, dacă ne referim la apariția Randonneurs România, conceptul a fost adus în țara noastră abia în 2013, însă la nivel mondial acesta există din 1891, când în Franța a fost organizată prima ediție a brevetului de 1200 de km, Paris-Brest-Paris.
În primăvara anului 2015, am parcurs aceste brevete clasice în România, iar în vara aceluiași an, alături de alți 7 români, reprezentăm țara noastră, în premieră, la brevetul Paris-Brest-Paris, reușind să parcurgem cei 1220 de km cu succes într-un timp sub 90 de ore, timpul limită.
Super Randonnee, presupune parcurgerea unui traseu de 600 de km cu peste 10000 de metri diferență de nivel în maximum 60 de ore. Astfel, traseul Romanian TransCarpathians Epic, care include Transalpina și Transfăgărășanul, a atras foarte mulți cicliști în cei 3 ani de când este omologat, mulți din afara țării, din Bulgaria, Ungaria și Ucraina.
De asemenea, în premieră, în anul 2018, am organizat primul brevet din categoria 1200+, respectiv Drumul Dunării Randonneur, un traseu în lungime de 1440 de km cu peste 7000 de metri diferență de nivel, de-a lungul Dunării de la Călărași la Baziaș și înapoi.
În 2020, avem planificată realizarea primei ediții a Turului Randonneurs România, un tur ciclist similar Turului României, însă în regim de anduranță. Va fi un traseu de 2020 de km care va ajunge prin toate provinciile istorice ale României.
2. Cum este comunitatea Randonneurs România și ce vă propuneți pe termen lung?
În prezent, suntem peste 1000 de cicliști de anduranță activi în Romania, dar ca orice comunitate, suntem una diversificată.
Anduranța în sine nu reprezintă decât o competiție cu tine însuți. De aceea, toate aceste evenimente ale ciclismului de anduranță nu sunt considerate concursuri sportive. Cu toate acestea, sunt cicliști care participă an de an pentru a-și îmbunătăți performanță, sunt cicliști care urmăresc să aibă cele mai bune rezultate la nivel național, sunt cicliști care au dat curs provocării de a parcurge cât mai multe brevete într-o lună, lună de lună, indiferent de perioada din an.
Avem în rândul comunității un număr impresionant de cicliste, dar și de copii cu vârsta peste 14 ani, aceștia din urmă având asigurată participarea gratuită la evenimente, cu suportul oferit de Randonneurs România prin Asociația Adevarății VeloPrieteni.
3. Care este cea mai mare realizare pe plan sportiv?
Din punct de vedere al organizării, atât în 2017, cât și în 2018, în calitate de reprezentant național, am reușit alături de reprezentații regionali, ca România să fie pe locul 2 în Europa și pe locul 10 în lume, în clasamentul brevetelor parcurse de către cicliști români.
4. Cum a fost olimpiada ciclismului de anduranță de la Paris?
Este un vis pe care fiecare ciclist de anduranță dorește să și-l poată îndeplini într-o zi.
Eu am reușit să mi-l îndeplinesc în 2015 și, deși știam cât de greu este, mi-am dorit să fiu prezent și la ediția următoare, cea din acest an.
Evenimentul are loc din 4 în 4 ani. La start se prezintă peste 6000 de cicliști din aproape 70 de țări, din întreaga lume.
În acest an, foarte mulți cicliști români și-au propus să ajungă la Paris-Brest-Paris. Unii nu au reușit să prindă un loc din cele 7000 puse la dispoziție. Totuși, 68 de cicliști români (dintre care 4 fete) au luat startul, România câștigând premiul pentru cea mai mare creștere a numărului de participanți față de ediția anterioară.
La această ediție, Garmin Edge 530 a numărat 253 de cățărări. S-a mai adăugat și vremea, care s-a manifestat printr-o diferență foarte mare de temperatura între noapte și zi, de la 3 grade la 33 de grade, mulți participanți fiind afectați de acest “bonus”.
Comparativ cu ediția din 2015, am văzut mulți cicliști care erau atât de obosiți încât adormeau pe bicicletă.
Eu și prietenul meu, Bogdan, alături de care am făcut echipă de la start și până la sosire, am reușit împreună să terminăm cursa în 89h10min, cu drapelul României pe umeri.
Pentru mine a fost un vis îndeplinit a doua oară. România a reușit să fie la înălțimea evenimentului și sunt convins că tuturor le-a plăcut ceea ce au vazut, indiferent dacă unii au fost nevoiți să renunțe.
Dintre cei 68 de români care au luat startul, 44 au trecut linia de sosire în mai puțin de 90 de ore și 4 după cele 90 de ore, înregistrându-se 20 de abadonuri. Ca reprezentant național al organizatorului acestui ultra-brevet, le mulțumesc tuturor pentru efortul depus pentru a fi prezenți la acest eveniment urmărit timp de 4 zile de pasionații de ciclism din întreaga lume.
La final, Garminul meu Edge 530 a confirmat faptul că diferența de nivel reală a traseului este de aproximativ 12.000 de metri. O diferență de nivel care are rolul de a speria. Cum mie îmi plac foarte mult cățărările, a fost o reală plăcere să urc atât de mult.
5. Ce îți dorești de la noii veniți în comunitatea Randonneurs România?
Pe lângă respectarea regulilor de desfășurare ale evenimentelor, să înțeleagă că ciclismul de anduranță este doar o competiție cu tine însuți. Nu este o întrecere cu ceilalți.
Este ideal să îți găsești un grup alături de care să pedalezi, să nu mergi de unul singur, însă niciodată să nu forțezi peste limitele tale.
În ciclismul de anduranță, poți face și ceva cicloturism. Însă este alegerea fiecăruia în ceea ce privește ritmul în care dorește să obțină un brevet. Important este ca fiecare să participe, să renunțe la comoditatea de a nu face mișcare și dacă și obții brevetul, cu atât mai bine.
6. Cum poți ajunge membru in clubul Randonneurs România?
Pentru a fi la curent cu evenimentele organizate de Randonneurs România și reprezentații regionali, este suficient să consulți calendarul acestora de pe site-ul nostru: www.randonneurs.ro.
De asemenea, poți adera la grupul de pe Facebook, Randonneurs România, de unde poți afla și alte lucruri despre ciclismul de anduranță, în afara evenimentelor în sine.
Începând din 2018, există și posibilitatea de a deveni membru cotizant al clubului Randonneurs România, beneficiind de o serie de facilități privind participarea la evenimente, detaliile privind aceasta regăsindu-se pe site-ul nostru. În prezent, sunt în jur de 100 de membrii permanenți. Toți ceilalți participanți la evenimente devin membrii temporari ai clubului Randonneurs România pe timpul prezenței la brevete.
7. Câți membri are comunitatea?
Cei aproximativ 1000 de membri ai comunității Randonneurs România provin în cea mai mare parte din cei peste 10000 de membri pe care îi are comunitatea Adevărații VeloPrieteni.
În fiecare zi, 2 – 3 bicicliști intră în rândul comunității cicliștilor de anduranță. Zonele din țară în care ciclismul de anduranță a devenit practic un fenomen în ultimii doi-trei ani sunt: București, unde este regăsită cea mai mare parte a comunității, Arad, acolo unde putem spune că s-a și născut ciclismul de anduranță românesc în 2013, Sibiu, Buzău, Iași, Constanța, Târgu Mureș, Cluj Napoca și Craiova.
Împreună sperăm să menținem acest trend și să fim prezenți, an de an, cât mai mulți cicliști români la ultra-brevetele ciclismului de anduranță mondial: Paris-Brest-Paris, Londra-Edinburg-Londra, Miglia1001 Italia, dar și să reușim să promovăm evenimentele românești, astfel încât la ediția următoare a ultra-brevetului Drumul Dunării Randonneur, participarea internațională să fie numeroasă.
De asemenea, căutăm să promovăm organizarea acestor brevete și în zone în care, deocamdată, nu există reprezentați regionali, cum ar fi Bihorul, Maramureșul și Oltenia.
